vineri, 2 noiembrie 2007

O groaza da cacaturi noi pe frontul de vest 3

Rotocoalele de fum se pierdeau elastic in mazga noptii. Stateam cu picioarele ascuse sub mine si priveam in jos spre valea mogosoaiei nesperat de goala pentru vremuri de razboi. Lumea a obosit sa lupte trateaza razboiul cu indiferenta ... probabil este ceea ce merita. Iarba umeda imi arde din loc in loc picioarele dar nu prea stau sa ma gandesc la asta caci Zeita Curcubeu, soata mea, a fost ranita in aripa stanga. Nu gravitatea ranii ma sperie ci faptul ca trebuie dusa spre control intr-o cetate druida, mai exact in cetatea visinie de la gura podului cel mare. Fiind crescut de druizi stiu cat de greu se trateaza cu ei mai ales acum cand liderul lor este Falsul druid Popandau aliat important al imparatului galben. Cetetea visinie este ca urmare a prostei gestionari (druizii sunt renumiti ca fiind administratori foarte slabi) o ruina, intrarea ingusta putin surpata inchisa partial cu sticla ieftina ne duce pe un culoar pietruit cu dale inegale si ciobite in viscerele imbacsite ale cladirii. Acolo doi paznici supraponderali si surpinzator de draguti ne indruma voisi spre pavilionul unde trebuia sa ajungem, un turn din granit. ne strecuram pe scara ingusta intortocheata pana cand aceasta se deschide intr-un coridor urias flancat de usi scorojite de strajar. Culoarul e populat de tot felul de creaturi care forfotesc agitate in toate directiile. Ne invartim orecum dezorientati pana cand parca fara sa realizam cum ne trezim asteptand la o coada de unde o druidesa fiorosa imi smulge, dintre degetele inclestate in nedumerire, soata si ma trimite afara ... fara prea multe optiuni ma intorc spre turnu de fildes unde o noua zi de razboi sta sa inceapa ...
Desi imparatul portocaliu si vasali sai sunt favoriti certi mai ales dupa ultima victorie zdobitoare, imparatul a hotarat la sfaturile consiliului ca pentru ca victoria sa fie de calibrul celei precedente, din razboiale guzganice sa organizeze niste expeditii in cautarea nestematatei uninominale, o piatra elfica, ingropata adanc sub malurile groase si adanci ale nesimtirii rosii si pazita strasnic de nemarginita indiferenta a poporului ...
(va urma)

Un comentariu:

uka spunea...

Esti absolut demential :); parca tot astept sa scrii si o carte de proza fantastica, lol. pup u si pe zana curcubeu